Povestea Tzestului

Poate pentru multi acest cuvant “tzest” nu spune mare lucru, suna arhaic si daca se vorbeste de el pe blogul subsemnatului inseamna ca oarecum se leaga de mancare. Tzestul in doua cuvinte este un soi de cuptor de paine ce isi are originea prin miezul Olteniei de la Segarcea la Bailesti, o inventie ciudata ce scoate paini mari cat o roata de Dacia 1300, pufoase si gustoase incat cel care a apucat sa guste odata din painea in tzest ramane cu gandul la ea o viata. Ca orice lucru autentic din neologica noastra tara, tzestul este pe cale de disparitie sau mai rau, acolo unde mai exista a suferit niste modificari atat de dramatice incat dauneaza conceptului in sine. Aceasta dracovenie arata ca un fel de clopot/palarie/ozn facut din lut, paie si balega, un lucru destul de simplu in principiu dar, va garantez, extrem de complicat in fond. Am cautat prin toata Oltenia sa mai gasesc un tzest autentic si cu greu ( si ajutorul unei prietene) am gasit unul in fundul unei “bataturi” de prin Catane. Nu mai exista. Pur si simplu oamenii au uitat cum se mai construieste, nu mai stie nimeni sa “calce tzestul”, nu mai e nimeni in stare sa faca compozitia perfecta ca el sa nu crape atunci cand infrunta flacarile aprige, taranii moderni preferand sa sudeze bine o janta de tractor si sa o foloseasca pe post de tzest. In copilarie mi-am petrecut vacantele intr-un sat oltenesc si tin minte ca priveam fascinat cum femeile isi suflecau poalele si incepeau un soi de dans ritual cu picioarele goale prin lut pentru a da nastere acelei compozitii speciale. Ultima femeie pe care am vazut-o facand acest lucru a fost bunica mea. Azi ea are 96 de ani, nu-si mai aduce aminte ce punea exact pentru a face tzestul sa nu crape iar eu am undeva intr-o curte din Pipera – Ultimul Tzest. In ziua de Florii, mi-am adunat cativa prieteni, mi-am suflecat manecile, am framantat o paine si am dat drumul la tzest. Desi nu ma asteptam, a iesit exact ca in copilarie : mare, pufoasa, stropita cu rosii proaspete pe deasupra si desenata cu furculita. Mirosul unic de aluat copt pe pamant s-a ridicat triumfator deasupra suburbiei Bucurestiului facand pentru o clipa uitata detentia lui Gigi. A fost un festin ce a avut in centru aceasta paine antica cu gust unic din care se rupe cu mana atunci cand este calda, iar ea, painea, respira aburi calduti cu miros de grau ce plesneste in iulie in soarele arzator al Olteniei. De ce istorisesc aceasta intamplare cu caracter personal si intr-o oarecare masura si intim? Pentru ca din nou imi aduc aminte de lipsa de personalitate si mancarea cantineasca a restaurantelor romanesti din Bucuresti ( si nu numai). Tzestul este un instrument in jurul caruia poti sa-ti construiesti un intreg concept de carciuma, caci el in afara de paine mai stie sa faca si pui si placinte si o multime de alte lucruri de o savoare unica. Este de-a dreptul idiot cum carciumile italienesti isi aduc mesteri din Italia pentru a le construi “cel mai” cuptor de pizza, iar carciumile traditionale prefera sa-ti puna pe masa franzela turceasca taiata cu cutitul. Tzestul in discutie este doar unul dintr-un lung sir de exemple ce s-ar putea da, de metode autentice de gatit uitate sau pierdute. Ce este mai trist este faptul ca nu colectivizarea le-a distrus, ci din contra, capitalismul si ramura sa unica de economie romaneasca de piata in care segmentul carciumi traditionale traieste si respira pentru ca exista Metro. O idee buna ar fi ca nemtii de la Metro sa puna niste tzesturi in vanzare, frumoase, facute in Germania, poate ca asa bivolul cu carciuma romaneasca o sa inteleaga ca lucrurile importante ale civilizatiei noastre culinare mor… nu pentru ca ultima femeie care a calcat tzestul a facut 96 de ani, ci pentru ca ei nu au nici un fel de responsabilitate in ceea ce priveste perpetuarea bucatariei traditionale, pentru ca ei de fapt isi fac carciumi romanesti pentru ca sunt mai ieftine, visul lor adevarat fiind ca intr-o buna zi sa vanda sushi.

VN:F [1.7.2_963]
Rating: 10.0/10 (8 votes cast)
VN:F [1.7.2_963]
Rating: +5 (from 5 votes)
  1. dany’s avatar

    frumos articol…pacat ca la i stricat vorbind de Gigi…nu uita ca el e acolo pentru ce a facut!

    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: 0 (from 0 votes)
  2. leonte’s avatar

    @Maria: Da se arde de doua ori pana sa faci prima paine

    UA:F [1.7.2_963]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
    UA:F [1.7.2_963]
    Rating: 0 (from 0 votes)
  3. maria’s avatar

    stie cineva daca testul se arde inainte de al folosi pentru prima oara cand faci paine ?

    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: 0 (from 0 votes)
  4. George Dumitru’s avatar

    Am eu de vanzare asemenea obiecte.
    Daca doriti sa achizitionati unul sau mai multe teste ma puteti contacta la:

    tel: 0766340848
    email: georgerdv@yahoo.com

    *Stoc limitat !

    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: +1 (from 1 vote)
  5. Gogota Marinela’s avatar

    Daca oalele lor nu crapa, de ce ar crapa testul?
    imi voi face un test cum mi-a spus mie o data tanti Marioara din Colonesti olt…….la vara sper sa-mi reuseasca si voi face prima paine in curte, la Branesti Ilfov.
    Sper sa fiu sanatoasa, asupra retetei de fabricatie inca nu m-am decis……nu prea sunt de acord cu balega de cal…miroase urat, cred ca se poate si fara…….m-am gandit sa modernizez modul de amestecare al pamantului care trebuie sa fie lut galben luat din rapa!

    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: 0 (from 0 votes)
  6. constantin mehedintu’s avatar

    Am gasit reteta de fabricatie a tzestului tot pe net.
    TZESTUL-CUPTORUL MOBIL PENTRU COPT PAINEA

    Lutul amestecat cu balega de cal si câlti se
    framânta cu picioarele de noua ori.
    Lutul astfel pregatit se împarte în „guguloaie” si
    se modeleaza cu mâna pe un musuroi de paie si frunze,
    în forma unui clopot asezat cu gura în jos. La partea
    superioara se practica doua orificii, prin care se
    introduce „fierul testului”, cu ajutorul caruia se
    agata de lantul cosului când se pregateste(incinde,arde)
    pentru copt.

    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: +2 (from 2 votes)
  7. Leonte’s avatar

    http://www.youtube.com/watch?v=QP_OgTBOH_Y&feature=player_embedded

    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: +1 (from 1 vote)
  8. (Alt) Costica’s avatar

    Sunt oltean la origni, dar nu din Dolj, mai sus din Slatina. Si ale mele rude de la tara, dintr-o zona mai izolata, foloseau tzestul pentru copt painea. Aveau 2 modele, unul de lut si unul din fier pe care il foloseau mai des ca ala din lut se tot crapa si trebuia construit unul nou aproape in fiecare an. Nu aveau o problema cu asta, pentru ca pamant rosu si restul ingredientelor mentionate se gasesc din belsug in zona. Nici eu nu mai stiu reteta ca eram prea mic cand il faceau, insa pot spune ca ca e compozitie asemanatoare cu acel lut cu care isi pardoseau casele, in fiecare an trebuiau reparate si de aceea cred nu ii deranja sa tot faca un nou tzest din lut cand se crapa cel vechi.

    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: +1 (from 1 vote)
  9. Costica’s avatar

    In fine am gasit pe cineva care gandeste ca mine. Si eu in vacantele petrecute in fundul Olteniei imi amintec de test si cat de buna era painea. Dar si supele facute in oala de lut cu mult zarzavat. Divin !

    Traiesc in “State” si de vreun an incerc sa gasesc cum se face un test. M-am dus pe la olari de aici. Cand le spun ce vreau si pentru ce se uita la mine de parca am picat din luna. Ridica aceaasi problema ca se va crapa. Si nu spun cat de scump ar costa.

    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: +1 (from 1 vote)