Grand’Or – un strop de Paris in fantoma micului Paris

Grand’Or este un restaurant despre care nu stiu daca s-a deschis oficial inca, dar despre care stiu exact ca exista asa cum stiu ca biftecul Tartar ti-l comanzi doar daca ai cunoscut-o pe vaca sau daca il mananci in Paris. Am fost inainte de Anul Nou de doua ori in locatia despre care tocmai ma pregatesc sa va vorbesc si asta mi-a facut viata un pic mai luminoasa intr-un oras din ce in ce mai gri parca. Stabilimetul se afla pe strada Buzesti la etajul 17 al unei cladiri postrevolutionare. Vazut de la etajul 17 in noaptea inventata pentru a ascunde neputintele, greselile si cicatricele, Bucurestiul pare un oras frumos, viu, pare un oras ce te indeamna sa-ti comanzi un Cheval Blanc 1971 pe care nu ti-l permiti, dar ce conteaza atata timp cat te simti deasupra tuturor. Liftul te lasa direct in restaurant unde esti intampinat de un chelner dragut ce-ti ia haina, umbrela si fularul. In mijloc se afla un pian cu coada, iar acordurile ireale ale muzicii inventate ( nu mixate) te poarta spre mesele asezate toate pe exterior astfel incat sa te poti bucura de minunata priveliste de dincolo de peretii mari de sticla. Grand’Or are un meniu clasic parizian; scurt, echilibrat si imbietor, un meniu de care te poti bucura ani de zile fara sa te plictisesti. In bucatarie din fericire se afla un Chef francez ce nu te va dezamagi niciodata deoarece are educatia gatitului in ADN asa cum au brazilieni talentul de a jongla cu mingea. Locul te indeamna la conversatie, la sticle de vin alese cu grija si iti trezesc o pofta nebuna sa incerci cat mai multe feluri din meniu. Chelnerii ( desi putini in perioada de proba a restaurantului) sunt foarte atenti, nu te lasa cu paharul gol niciodata si mai ales stiu sa povesteasca despre ceea ce se afla in cartea menu. Cu siguranta ar trebui sa incepeti cu melcii care sunt un privilegiu culinar pe care ar trebui sa vi-l acordati din cand in cand. Sigur in cazul in care ati inceput cu un pahar de sampanie cel mai bun acompaniament ar fi stridiile proaspete din Bretonia – in sfarsit o carciuma cu stridii in orasul dambovitean. La main course alegerea este dificila pentru ca toate suna bine. Eu am incercat rasolul de miel cu fasole neagra si nu am gresit deloc. Portia aceea de mancare ce statea in fata mea disciplinata si nerabdatoare totodata, a fost o adevarata revelatie, o panica pentru bietele papile gustative incercate din greu cu tot felul de experimente prin diverse taverne dubioase. La desert indubitabil creme bruler facuta cu vanilie adevarata ale carei ramasite le simti scrasnind printre dinti in timpul procesiunii numite : plaisir de desert . Dupa aceasta pleiada de povesti in care personajele centrale au nume cosmopolite va asteptati probabil ca nota de plata sa vina intr-o valuta europeana de mare interes. Ei bine nu, preturile sunt decente, surprinzatoare pe alocuri pentru locul, atmosfera si mai ales mancarea de care ai parte la Grand’Or. Am sa inchei asa cum am inceput spunand ca nu stiu daca acest loc binecuvantat s-a deschis oficial, oricum e o chestiune iminenta, dar cel mai important lucru pe care il reuseste acest restaurant este faptul ca ( parerea mea) va sparge un monopol de segment tinut pana acum de cateva carciumi in minunata noastra capitala. Bon Apetit!

VN:F [1.7.2_963]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.7.2_963]
Rating: 0 (from 2 votes)
  1. leonte’s avatar

    La 6 luni dupa ce am scris articol, Grand’Or s-a dovedit a fi o promisiune prea mare pentru un Bucuresti asa de mic. Epoca de Or a inceputului s-a spulberat, bucatarul frantzuz a plecat, a aparut un nou decor cel putin dubios iar locul a devenit neprietenos. Asadar, uitati tot ce am scris in articol….

    UA:F [1.7.2_963]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
    UA:F [1.7.2_963]
    Rating: 0 (from 0 votes)
  2. Catrinel’s avatar

    total de acord cu tot ceea ce ai scris!!!!de la atmosfera, mancare, chelneri atenti, preturi, etc…Imi pare rau ca s-a “comercializat” atat de repede si a trebuit sa mananc cu “cefe” groase langa mine. Mi-a parut rau ca din punct de vedere al intimitatii pe care o cautam cu totii, am avut o mare problema! Acum, e problema noastra, a catorva, evident…

    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
    UN:F [1.7.2_963]
    Rating: 0 (from 0 votes)